Zilele Ion Creangă

                Odată cu înfiinţarea muzeului memorial în casa de naştere a povestitorului, Humuleştii au devenit şi punct de destinaţie, în mijlocul unei regiuni etno-folclorice deosebite – cu un frumos precedent literar –, încă insuficient exploatate, deşi îşi leapădă pe zi ce trece din vechile trăsături. În fond, numărul deosebit de mare al turiştilor care trec porţile Muzeului Memorial „Ion Creangă” Humuleşti se datorează nu doar aprecierii de care se bucură acest clasic al literaturii române, ci şi vadului în care se află obiectivul.

Centenar Ion Creangă, 1937

Deschiderea „Zilelor Ion Creangă”, în 2009

               Muzeul de la Humuleşti fiind atât de mult căutat de oameni din toate zările a determinat şi o schimbare de atitudine din partea localnicilor. Din „popa-răspopit” – ceea ce în lumea satului, puternic înrâurită de cler, era şi este un motiv întemeiat de desconsiderare – Ion Creangă a ajuns astăzi „cimotia” de care caută să se lege fiecare humuleştean. În cursul firesc al lucrurilor, un personaj redescoperit şi îndrăgit de localnici, impus din exterior ca o emblemă sau „brand” – cum ar spune gloata înstrăinaţilor-modernişti de astăzi – trebuia să fie sărbătorit cum se cuvine măcar o dată pe an. Primii care s-au simţit datori să cinstească memoria lui Ion Creangă au fost custozii căsuţei transformate în muzeu, cei care au preluat de la ultimii moştenitori ai gospodăriei îndatorirea creştinească de a „ridica” parastas întru pomenirea marelui povestitor şi a întregii sale familii. Este o tradiţie păstrată cu sfinţenie an de an – indiferent de firava iniţiativă venită din partea altora –, cei care sunt administratori ai muzeului se îngrijesc să plătească slujba de pomenire şi să aducă cele cuvenite: colivă, colaci şi pomeni. Aşa a luat naştere ideea unei manifestări ceva mai extinse ca, o dată pe an, să fie dedicate câteva zile sărbătoririi lui Ion Creangă la Humuleşti şi Târgu Neamţ, oraş ataşat de memoria povestitorului, unde – pe lângă existenţa Şcolii Domneşti din Amintiri... , azi incinta Muzeului de Istorie şi Etnografie – fiinţează instituţii importante cu numele său: casa culturii, biblioteca, liceul sportiv, liceul agricol.
                Denumirea oficială a evenimentului a oscilat în timp, de la „Şezătoare la Humuleşti”, cum este scris în programul ediţiei a IV-a, la „Zilele Ion Creangă”, cum se poate regăsi în majoritatea programelor de după 2000. Pe undeva, având în vedere că Humuleşti este satul natal al scriitorului, firesc ar fi ca omagierea acestuia să aibă loc la 1 martie – ziua de naştere – şi nu în ultima lună a anului, marcată de data trecerii la cele veşnice, 31 decembrie 1889. Situaţia de faţă are la origine câteva motive întemeiate avute în vedere de cei care au înrădăcinat caracterul tradiţional al sărbătorii. Unul dintre acestea constă în controversa destul de aprinsă printre biografii povestitorului cu privire la data exactă a naşterii sale.

Pomenirea scriitorului şi a părinţilor săi, la Biserica „Sf. Nicolae”

                Faptul că scrierile lui Ion Creangă fac numeroase referiri la tradiţii, întâmplări legate de sărbătorile de iarnă, oferă organizatorilor o paletă destul de largă şi atractivă pentru organizarea unui program festiv legat de obiceiuri specifice Crăciunului şi Anului Nou: urături, colinde, jocuri de iarnă (în special Capra şi Ursul), astfel încât alegerea a căzut pe ultima dată din biografia povestitorului.
                În fine, trebuie reţinut un ultim aspect şi – se pare – capital: omagierea lui Creangă a căpătat formele actuale de la parastasele dedicate lui şi familiei sale de familia Grigoriu – ca ultimi moştenitori – şi custozii muzeului iar „ridicarea” pentru cei decedaţi nu se face în preajma datei de naştere, ci a decesului persoanei pomenite. În cazul de faţă, în preajma zilei de 31 decembrie; după tradiţia locului „nu e bine să faci mortul să aştepte pomana prea mult”, aceasta ar trebui făcută puţin mai devreme, ceea ce a stabilit cutuma ca sărbătoarea să fie organizată la finele celei de-a doua săptămâni a lunii decembrie.
                Manifestarea se desfăşoară pe parcursul mai multor zile, iar deschiderea oficială are loc întotdeauna, prin tradiţie, la muzeul din Humuleşti, în prezenţa autorităţilor oraşului, invitaţilor speciali, a gazdelor şi a unui public – întotdeauna numeros şi activ – format din elevi şi orăşeni. Practic, Zilele „Ion Creangă” marchează pentru târgnemţeni începutul oficial al sărbătorilor de iarnă. Primarul oraşului, gazdele muzeului sunt cei care deschid sărbătorile, urmaţi de oaspeţii speciali – scriitori, artişti, critici literari – care îşi aduc propriile omagii memoriei lui Ion Creangă şi, prin prezenţa lor, conferă greutate întrunirii.
                Judecând după programul din 1973, mai era încă în viaţă şi locuia în apropierea casei unul dintre nepoţii scriitorului, profesorul Anton Grigoriu, care s-a ocupat multă vreme de întreţinerea locuinţei după ce mama sa a donat-o statului în 1944. Din discursul acestuia au putut fi aflate detalii interesante legate de personalitatea lui Creangă.
                Fiind vorba despre povestitorul Creangă, din programul artistic pregătit de elevi nu pot lipsi interpretările unor scenete inspirate din scrierile sale. În mare parte, opera sa poate fi transpusă în teatru, datorită principalei sale trăsături: oralitatea (savoarea ei poate fi simţită atunci când este vorbită, nu citită, ca dovadă că fragmente celebre înregistrate audio de Mihail Sadoveanu sau Ştefan Ciubotăraşu sunt foarte apreciate). Subiectele predilecte alese de elevi se axează de regulă pe fragmente semnificative din Amintiri din copilărie cum ar fi: „La cireşe”, „Pupăza din tei”, „La scăldat” sau din poveşti ca: „Soacra cu trei nurori”, „Prostia omenească” sau „Povestea unui om leneş”, impresionante ca valoare literară şi cu puternice valenţe moralizatoare.

Spectacol susţinut la muzeu de elevii din localitate (2009)

               Un moment aparte este rezervat colindelor, dar un parfum de autenticitate, care – de regulă – marchează şi finalul programului de la muzeu revine persoanelor în vârstă din zonă, ce fac auzite şi savurate vechi urături din vatra Humuleştilor.
                De asemenea, în cadrul manifestării sunt organizate expoziţii de pictură şi desen, realizate de copii sau adulţi pe baza temelor preluate din opera scriitorului. Uneori, acestea constituie subiectul unor concursuri pe teme date, unde copiii sunt recompensaţi cu cărţi sau alte premii. De aici, având în vedere şi condiţiile specifice anotimpului rece, sărbătoarea îşi continuă programul la sediul Casei de Cultură „Ion Creangă” din Târgu Neamţ şi – în funcţie de programările anuale şi disponibilităţile de ordin financiar – Biblioteca orăşenească „Ion Creangă”, Muzeul de Istorie şi Etnografie – fostul sediu al Şcolii Domneşti sau chiar Şcoala „Ion Creangă” din Humuleşti.
                Programul Casei de Cultură păstrează de regulă momentele folclorice oferite de ansambluri locale cum ar fi „Ozana” al Casei de Cultură Târgu Neamţ sau ansamblul folcloric al Şcolii de Arte şi Meserii din Vânători-Neamţ. Un episod aparte a fost evoluţia , în anul 2002, a trupei de actori ai teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani cu piesa Iorgu de la Sadagura scrisă de Vasile Alexandri. În acelaşi cadru trebuie remarcate recitalurile unor solişti de muzică populară consacraţi.
                După anul 2000, au existat şi încercări de promovare a unor producţii cinematografice româneşti, creaţii legate de viaţa şi opera lui Ion Creangă sau ale altor clasici.
                De remarcat şi implicarea permanentă în organizare a bisericii „Sf. Nicolae” din Humuleşti, prin oficierea serviciului religios, urmat de rezervarea unui moment în care este invocată în faţa enoriaşilor memoria diaconului Creangă. Într-o asemenea împrejurare, în anul 2002, s-a dat citire actului emis de mitropolitul Daniel al Moldovei şi Bucovinei privind reabilitarea lui Ion Creangă, recunoscându-se astfel – indirect – nedreptatea pe care Biserica i-a cauzat-o atunci când l-a exclus din cler „pentru totdeauna, până când vei da probe de îndreptare...”. Programul de la biserică este rezervat zilelor de sâmbătă, când alături de oficierea unui parastas a diaconului reabilitat Ion, se merge la mormântul părinţilor din curtea bisericii iar apoi, în trapeză, are loc o agapă pregătită de preotul paroh şi finanţată de primărie, împreună cu cei câţiva oameni de afaceri locali sensibilizaţi.

Invitaţii Constantin Parascan, Ana Florescu şi Nicolae Creţu

„Zilele Ion Creangă”, 2010

                Cu ocazia unei astfel de manifestări la Humuleşti, regretatul academician Constantin Ciopraga spunea, în 2007: „Sunt fericit că mă aflu aici. Am fost prezent şi la celelalte manifestări, cred că la toate manifestările, cu excepţia celei de anul trecut. Sunt fericit pentru că mă aflu pe prispa casei celui mai mare povestitor român. Mihail Sadoveanu, care şi el este un scriitor de talie universală, vedea în Creangă pe învăţătorul său, învăţător întru ale scrisului. Lumea de aici, aşezarea de-aici este una dintre cele mai renumite pe plan naţional. Sat ca Humuleştii nu este altul fiindcă aici s-a născut Ion Creangă, modestul copil ş-apoi tânăr al acestui pământ, cel care a dat viaţă unor personaje de neuitat, acela care a făcut din arta sa de povestitor un fel de monument adresat limbii române. Creangă se situează între marii povestitori ai lumii şi prin aceasta localitatea Humuleşti este cea care l-a însufleţit, cea care l-a format, l-a modelat. Amintirile lui sunt amintirile tuturor copiilor din lume. Creangă este copilul universal şi ca atare totdeauna ne simţim fericiţi când citim o pagină de Creangă, când ne regăsim noi înşine în lumea miraculoasă a copilăriei. Iată motive pentru care humuleştenii pot fi mândri în continuare fiindcă au dat naştere şi l-au văzut pe acela care avea să devină un clasic, un scriitor de mărimea întâi în literatura română.
                Fie ca asemenea serbări, asemenea manifestări să perpetueze amintirea lui Creangă, fie ca opera lui să încălzească inimile copiilor şi nu numai ale copiilor, ci şi ale maturilor din viitor, aşa cum noi înşine ne-am împărtăşit şi i-am iubit opera”.

Organizatori şi invitaţi la simpozioanele din cadrul „Zilelor Ion Creangă”

2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013
2014	2015	2016	2018	2019	2021