Complexul Muzeal Național Neamț anunță publicul vizitator că începând cu data de 29 iulie 2019 unitatea principală, Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra Neamț, își sistează activitatea.

Nestematele mării. Bijuterii neștiute (MȘNPN)

Având în vedere condițiile impuse de prevenirea infectării cu noul coronavirus SARS-COV-2 expoziția temporară intitulată “NESTEMATELE MĂRII – BIJUTERII NEȘTIUTE” din cadrul Muzeului de Științe Naturale Piatra-Neamț va fi reprogramată.

În aceste condiții punem la dispoziția publicului o serie de informații interesante despre moluștele marine.
Materialul prezentat face parte din colecția de MALACOLOGIE a MȘNPN și vă este oferit de muzeograf Ionela-Alexandra BOBOC și Oana-Maria BALAN. Expoziţia se dorea a fi o acţiune cultural-educativă pentru toate categoriile de vizitatori și o invitaţie la cunoaşterea biodiversităţii moluştelelor marine.

Semnificația melcului în tradiția populară – (Helix DLRM,p.491)

Legătura melcului cu ritmurile ciclice ale naturii este subliniată de multe credinţe populare; astfel se crede că, „după ce tună prima dată primăvara, totul poate să se nască şi să crească, inclusiv melcul, care este cea mai plăpândă dintre fiinţele de pe lume, poate să-şi lepede căsuţa sa de pe spate, fără teamă de frig"; cântecele copiilor fac din melc arătări fabuloase; el este trimis la izvor, la baltă şi apoi la Dunăre să bea apă, să se umfle „cât un buştean"; lui îi cresc „coarne de viţel" - vestitele „coarne boureşti" care, printr-un proces de pierdere a semnificaţiei originare, devin „coarne boiereşti"; mecanismul creşterii fabuloase a melcului este identic cu acela al ivirii balaurilor, pentru că şi aceştia sorb apa din râuri şi lacuri, cresc enorm şi se înalţă apoi în văzduh; nu există însă credinţe în care melcul să aibă puteri nefaste precum balaurii; dar, în mod metaforic, melcul se comportă ca balaurii din punct de vedere al creşterii nemăsurate a lui; în limbajul arhaic, melcul funcţionează ca un semn care conotează ideea suficienţei de sine, a autonomiei cvasi-totale, în sensul că el se hrăneşte, creşte şi se adăposteşte în şi din sine; de aceea, nedepinzând aproape de nimic, neavând nevoie de nimeni, având totul în şi cu el, melcul este fireşte „mai mare" chiar şi decât leul. Melcii fără cochilie sunt neapărat omorâţi, deoarece se crede că ei se transformă în şerpi - Neamţ. Este simbolul tăcerii şi încetinelii; când, la masă, mai ales copiilor li se pun linguri pe coada cărora este prezent motivul melcului, înseamnă că ei trebuie să tacă şi să mănânce fără să se grăbească, precum melcul.

Expoziția “NESTEMATELE MĂRII – BIJUTERII NEȘTIUTE” are ca subiect biodiversitatea exotică a speciilor de melci, scoici, cefalopode, corali, echinoderme din mările și oceanele lumii și diferite tipuri de nisip. Expoziţia ar fi inclus aproximativ 112 piese din patrimoniul muzeului ce fac parte din Colecția de Malacologie (malacologia este o ramură a zoologiei, care se ocupă cu studiul moluștelor iar conchiliologie este partea a zoologiei care se ocupă cu studiul scoicilor).
Colecția de Malacologie a MȘNPN cuprinde 13.086 exemplare provenite din donații ale unor mari naturaliști români sau pasionați, Al. V. Grossu și Alexandrina Negrea, din achiziții – Colecția de cochilii exotice – Doctor Iuliu Floareș dar și din colectări rezultate în urma activității de cercetare a specialiștilor muzeului din diverse zone biogeografice din țară și din județul Neamț.
Expoziţia ar fi fost structurată pe mai multe secţiuni: aspecte vizând sistematică şi biologia moluştelor, răspândirea zoogeografică a moluştelor marine, diversitatea moluştelor şi mediul lor de viaţă, curiozităţi despre moluştele existente în mările şi oceanele globului dar și informații privind modul de protejare al acestora – unele dintre ele fiind amenințate cu dispariția.

Într-un cadru expoziţional generos urmau să fie prezentate peste 100 de specii de:
Cypraeidae numite ghioc sau melci de porţelan. Ca o curiozitate, în Africa, cu ghiocul monedă erau cumpărați oameni – un sclav valora 25.000 de astfel de „monede”, acestea se găsesc în regiunea Indo – Pacific, Africa, Marea de coral, Filipine, Australia, Madagascar;
Charonia, melcul Triton sau trompeta lui Triton (în mitologia greacă Triton este fiul lui Poseidon – zeul Mării și al Amfitritei care este o nimfa nereidă; nimfele sunt genii ale naturii, pe care cei vechi și le închipuiau ca pe niște fecioare tinere și frumoase. Ele locuiau și în ape purtând numele de oceanide, nereide și naiade, fiind întotdeauna prietenoase și care îi ajutau mereu pe marinari, alungând furtunile periculoase din calea acestora. Se crede că sunt capabile de a prezice viitorul. Legendele legate de numele lor sunt numeroase, ele fiind iubite de zei și nu arareori și de muritori. Se spune că atunci când Triton sufla în goarna lui de cochilie, stârnea furtuni groaznice. Tritonul mai este și denumirea pentru o ființă pe jumătate bărbat și pe jumătate pește, acestea se găsesc în apele tropicale și temperate din întreaga lume;
Cassis sau casca cu coarne, este un articol de colecție foarte popular iar în unele zone melcul este vânat pentru carnea gustoasă care este preparată – prăjită tradițional pe foc în propria cochilie astfel încât omul este principalul inamic pentru dispariția lui din unele zone ale lumii. Acest melc de mare se găsește în Marea Roșie, Oceanul Indian, Mozambic, Oceanul Pacific;
• specii de Murex sau melcii de purpură, sunt melci tropicali prădători de dimensiuni medii sau mari găsindu-se în regiunea Indo-Pacific Oceanul Atlantic;
Tridacna squamosa numită și scoica uriașă fluturată, Tridacna gigas – cea mai mare moluscă bivalvă vie care poate ajunge la 1, 5 m lungime și poate cântări 320 kg. În IUCN Red List (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) este considerată specie vulnerabilă datorită colectării excesive pentru hrană, acvacultură și pentru folosirea ca ornament pentru acvarii fiind răspândite în regiunea Indo-Pacifică, Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea Nordului.

Cefalopodele sunt cele mai evoluate moluşte prezente în toate mările globului, cu excepţia Mării Negre:
Nautilul - Nautilus pompilus - a apărut pentru prima dată în urmă cu aproximativ 550 de milioane de ani, strămoșii săi trăind în perioada paleozoică timpurie, când cochiliile aveau dimensiuni impresionante (20-30 de metri în diametru); este o specie carnivoră, amenințată cu dispariția din cauza pescuitului excesiv pentru cochilie care este utilizată în principal pentru bijuterii și alte artefacte ornamentale. Se găsește în zona Indo-Pacificului în ape până la 500 de metri adâncime dar se ridică la suprafața pe parcursul nopții. În prezent, nautilul poate ajunge la dimensiuni de până la 20cm. Corpul se dezvoltă în ultima cameră a cochiliei, toate celelalte camere fiind goale; ,,camerele” goale pot fi umplute cu un amestec de gaze în care predomină azotul, iar animalul, în acest caz, va pluti, ridicându-se la suprafață. Cochilia este de culoare alb- gălbuie, cu dungi sinuoase brune. Nautilul este acum considerat o fosilă vie din cauza istoriei lui evolutive.
În concluzie, cochiliile colorate şi formele elegante ale scoicilor și ale melcilor au captat atenţia omului încă din cele mai vechi timpuri. În primul rând, ele au fost și sunt o importantă sursă de hrană, ca apoi să devină unelte, obiecte decorative sau religioase, sursă de inspirație artistică și, în prezent, medicamente, materie primă în diferite domenii științifice și tehnice.

Surse de informare:
http://cimec.ro/Etnografie/Antonescu-dictionar/Dictionar-de-Simboluri-Credinte-Traditionale-Romanesti-d-j.html
https://animaldiversity.org/accounts/Nautilus_pompilius/
http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=205978
https://en.wikipedia.org/wiki/Nautilus

Nestematele mării. Bijuterii neștiute (MȘNPN)